Pentru oamenii care ajung la sfârșitul săptămânii cu prea puține ore dormite, recuperarea din weekend poate avea un beneficiu metabolic. Asocierea favorabilă a fost observată la una sau două ore suplimentare de somn; când recuperarea era mult mai mare, avantajul dispărea, iar uneori apăreau rezultate nefavorabile.
Constatarea vine dintr-o cercetare observațională publicată în 2026 în revista BMJ Open Diabetes Research & Care, care a folosit date de la peste 23.000 de adulți, potrivit Digi24. Pentru zilele lucrătoare, analiza a identificat un reper de 7 ore și 19 minute de somn, asociat cu cea mai favorabilă valoare a indicatorului metabolic urmărit.
Rezultatele descriu corelații, fără să demonstreze că durata somnului provoacă modificările metabolice observate. În plus, participanții au declarat singuri cât dormeau. Pragul rezultat din analiză este astfel o asociere statistică, nu o prescripție individuală demonstrată cauzal.
Cercetătorii au urmărit un indicator al răspunsului organismului la insulină, numit eGDR. Sensibilitatea bună la acest hormon este considerată protectoare față de diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare; valorile mai mici ale indicatorului sunt asociate cu un risc crescut de tulburări metabolice.
Sub reperul identificat, fiecare oră suplimentară dormită se asocia cu îmbunătățirea indicatorului. Dincolo de el, persoanele care aveau în mod regulat un somn mai lung prezentau, în general, rezultate metabolice mai slabe. Graficul acestei relații avea forma unui U întors.
Digi24 explică faptul că rezultatul nu susține ideea: „cu cât dormi mai mult, cu atât mai bine”.
Aproape jumătate din grupul analizat dormea mai mult în zilele de sâmbătă și duminică decât în cele lucrătoare. Cercetătorii propun drept posibilă explicație pentru rezultatele nefavorabile ale recuperării excesive decalajul numit jet lag social: schimbările mari ale programului de somn dintre săptămână și weekend pot perturba ceasul biologic.
Pentru somnul insuficient, Digi24 prezintă câteva mecanisme plauzibile: perturbarea echilibrului hormonal, creșterea hormonilor de stres, inclusiv a cortizolului, și favorizarea inflamației. Dereglarea semnalelor prin care organismul transmite foamea și sațietatea poate contribui la acumularea kilogramelor și la rezistența la insulină.
În cazul somnului prelungit, explicațiile posibile includ afecțiuni încă nedescoperite, între care depresia și tulburările de somn. Activitatea fizică mai redusă ar putea conta, la rândul ei: persoanele care dorm mai mult tind să fie mai puțin active, cu posibile efecte nefavorabile asupra metabolismului.
Rutina de seară și programul regulat susțin odihna
Stresul de zi cu zi, folosirea îndelungată a ecranelor și orele neregulate de muncă pot contribui la nopți scurte, agitate sau la un program de somn instabil. Lipsa cronică de somn afectează organismul.
Separat de constatările studiului, Digi24 prezintă cinci recomandări pentru odihnă:
- Ecranele se lasă deoparte cu o oră înainte de somn. Lumina lor, adesea albastră, perturbă producerea melatoninei.
- Cofeina se evită cel târziu din cursul după-amiezii, iar alcoolul se limitează. Vinul poate ușura adormirea, însă înrăutățește calitatea odihnei.
- Dormitorul se păstrează răcoros, fără zgomot și întunecat.
- Mișcarea din timpul zilei ajută la apariția oboselii seara, dar efortul fizic intens se evită în apropierea orei de culcare.
- Orele de culcare și de trezire se mențin constante, inclusiv sâmbăta și duminica.
