Pentru locuitorii municipiului Sibiu, județul Sibiu, bolile cardiovasculare au fost principala cauză de deces în 2025. Statisticile medicale apar alături de măsurătorile calității aerului în raportul anual privind starea mediului, însă acesta nu stabilește o legătură cauzală directă între poluarea din acel an și decesele înregistrate.
Datele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu, incluse în raport și prezentate de Sibiu 100%, consemnează în municipiu 1.332 de decese: 644 de bărbați și 688 de femei.
Bilanțul pentru afecțiunile cardiovasculare și respiratorii cuprinde:
- 560 de decese prin boli cardiovasculare, dintre care 246 la bărbați și 314 la femei. Aceste afecțiuni au reprezentat 42% din totalul deceselor.
- 160 de decese prin boli respiratorii: 91 de bărbați și 69 de femei.
- 56 de decese prin tumori maligne respiratorii, respectiv cancer pulmonar: 35 de bărbați și 21 de femei.
În Sibiu, medicii au înregistrat în același an peste 377.000 de cazuri noi de îmbolnăvire. Dintre acestea, 114.529 au fost boli respiratorii, cu 52.443 de cazuri la bărbați și 62.086 la femei.
Bolile cardiovasculare au însumat alte 19.180 de cazuri noi: 9.026 la bărbați și 10.154 la femei.
În privința aerului, stațiile de monitorizare din județ au indicat că populația urbană nu a fost expusă în 2025 la concentrații de ozon (O3) și particule în suspensie PM10 peste valorile limită stabilite de Legea 104/2011. Particulele pot conține carbon, metale grele, oxizi de fier și sulfați.
Legea urmărește protejarea sănătății umane, iar evaluarea calității aerului se face prin Sistemul Național SNEGICA. Pentru stabilirea unei relații directe între expunerea locală la poluare și decese ar fi necesare studii epidemiologice multianuale, care să urmărească această legătură pe parcursul mai multor ani, precizează Sibiu 100%.
Poluanții afectează sănătatea în moduri diferite
Studiul ANMAP privind calitatea aerului în România, citat în raportul anual, descrie efectele în funcție de substanța la care este expus organismul.
Dioxidul de azot (NO2) poate provoca inflamații ale căilor respiratorii, poate reduce funcția pulmonară și poate agrava astmul. Monoxidul de carbon (CO) afectează capacitatea organismului de a reține oxigenul și este letal în concentrații mari.
Ozonul troposferic este descris în studiu ca un iritant puternic pentru plămâni și ochi, cu potențial cancerigen. Particulele PM10 și PM2,5 sunt indicate drept cele mai periculoase: pot transporta funingine, metale grele precum plumbul, cadmiul, arsenul și nichelul, dar și hidrocarburi cancerigene.
„Cu cât diametrul particulelor este mai mic, cu atât efectul este mai nociv”, arată raportul anual privind starea mediului, care citează studiul ANMAP privind calitatea aerului în România.
Raportul enumeră efectele asupra sănătății în funcție de durata expunerii:
- Pe termen scurt: tuse, dispnee, adică dificultăți de respirație, durere în piept, aritmii și atacuri de cord non-fatale.
- Pe termen lung: diminuarea funcției pulmonare, boli respiratorii la copii, agravarea bolilor de inimă, moarte prematură și cancer pulmonar.
Metalele grele se acumulează în țesuturi ani de zile, iar benzenul este direct cancerigen, potrivit raportului.
