Studenții care petreceau mult timp consumând conținut online pe telefon au obținut la testele de memorie și atenție rezultate sub cele așteptate pentru vârsta lor și au raportat un somn de calitate mai slabă. Cercetarea care a observat aceste asocieri nu demonstrează însă că derularea excesivă a conținutului provoacă direct problemele cognitive, potrivit Descopera.ro, care citează ScienceDaily.
Studiul cercetătorilor Universității Semmelweis, publicat în revista Acta Psychologica, a urmărit obiceiurile de folosire a telefonului la studenți între 18 și 35 de ani, alături de sănătatea lor fizică, psihică și performanțele cognitive, potrivit Descopera.ro. Rezultatele indică importanța felului în care este utilizat dispozitivul, nu doar a timpului petrecut în fața ecranului.
Participanții au fost împărțiți în trei categorii:
- Persoane care foloseau telefonul în principal pentru comunicare.
- Utilizatori moderați.
- Persoane care consumau conținut online cel puțin patru-cinci ore zilnic.
Ultimul grup reprezenta aproximativ o treime dintre participanți. Studenții din această categorie au descris și o nevoie crescută de stimulare continuă, precum și dificultăți în a rezista impulsului de a verifica telefonul.
Explicația propusă de cercetători privește ritmul informațiilor: derularea fără oprire a rețelelor sociale și videoclipurile scurte urmărite unul după altul expun creierul unui flux rapid, care poate suprasolicita atenția și contribui la oboseala mintală.
Predispoziția la anxietate, tristețe sau stres nu înseamnă automat dependență de telefon. Teama de a rata experiențe ori informații importante este cunoscută sub acronimul FOMO.
„Principala noastră constatare este că personalitatea, de una singură, nu face ca o persoană să devină dependentă de telefon. Ceea ce contează cu adevărat este cât de bine își poate controla comportamentul, emoțiile și impulsurile și cât de puternică este teama de a nu rata ceva”, a explicat Johanna Takács, coordonatoarea studiului.
Obiceiurile propuse privesc notificările, somnul și postura
Recomandările experților nu presupun abandonarea telefonului. Pentru reducerea riscurilor, aceștia propun:
- Limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale.
- Dezactivarea notificărilor inutile.
- Evitarea telefonului înainte de culcare.
- Menținerea unei posturi corecte.
Recomandarea legată de postură are o explicație fizică. Privitul constant în jos, către ecran, împinge capul înainte și mărește presiunea asupra gâtului, fenomen numit text neck, adică solicitarea gâtului prin această poziție.
Menținută mult timp, poziția poate modifica semnalele pe care receptorii din zona gâtului le transmit creierului, cu posibile efecte asupra echilibrului și coordonării mișcărilor. Cercetătorii atrag atenția și asupra unor posibile modificări ale timpului de reacție.
Pe lângă aceste schimbări concrete, dezvoltarea autocontrolului și reducerea temerii de a rata evenimente sau informații pot contribui, potrivit cercetătorilor, la prevenirea utilizării problematice a telefonului.
