Persoanele care rămân obosite în ciuda somnului suficient și a unei alimentații echilibrate pot avea nevoie de verificarea rezervelor de fier, chiar dacă hemoglobina are valori normale. Carența poate fi însoțită de dificultăți de concentrare și de o rezistență mai mică la efort înainte să apară anemia, iar manifestările pot fi puse pe seama stresului sau a nopților cu prea puțină odihnă, care citează CNN.
În septembrie 2026, Societatea Americană de Hematologie a publicat recomandări noi pentru depistarea acestei carențe, inclusiv înaintea instalării anemiei. Ghidul diferențiază valorile de referință ale feritinei după vârstă și riscurile fiecărei persoane, pentru a încuraja investigațiile când există o suspiciune.
Fierul participă la formarea hemoglobinei, proteina prin care globulele roșii duc oxigenul în corp. Rezervele pot începe să se golească în timp ce atât hemoglobina, cât și numărul acestor celule rămân în intervalul normal. Când lipsa fierului se accentuează, producerea unei cantități suficiente de hemoglobină poate deveni dificilă și se poate instala anemia.
„Este o concepție greșită frecventă că deficitul de fier în absența anemiei nu poate provoca simptome”, a explicat dr. Ariela Marshall, profesoară asociată de medicină la Universitatea din Minnesota.
Manifestările care pot însoți carența sunt variate:
- oboseală însoțită de slăbiciune;
- amețeli, palpitații sau dificultăți de respirație;
- concentrare îngreunată;
- păr care cade și unghii casante;
- senzație frecventă de rece la mâini și la picioare;
- sindromul picioarelor neliniștite;
- pica, adică impulsul de a consuma lucruri nealimentare, precum gheața sau argila.
Niciuna dintre aceste manifestări nu stabilește singură diagnosticul, fiindcă poate avea și alte cauze. Evaluarea medicală este cea care poate lămuri dacă lipsa fierului contribuie la starea persoanei afectate.
Nici aspectul feței nu poate înlocui analizele. Cearcănele, paloarea și uscăciunea pielii au explicații multiple, iar specialiștii sunt sceptici că o carență ar putea fi recunoscută numai după înfățișare.
Dr. Jacquelyn Powers, care conduce secția de hematologie de la Texas Children’s Hospital și a coordonat ghidul din 2026, a explicat că semnele mai puțin evidente pot fi puse pe seama altor probleme. Astfel, medicii nu cer întotdeauna analizele specifice pentru fier.
Feritina ajută la evaluarea rezervelor, dar rezultatul cere interpretare medicală
Hemoleucograma poate depista anemia, fără să surprindă întotdeauna scăderea rezervelor de fier. Pentru acestea, medicii se bazează în special pe feritină, proteina în care organismul depozitează fierul. Valoarea ei trebuie însă judecată împreună cu starea de sănătate a pacientului.
O măsurare izolată a fierului care circulă în sânge oferă doar o parte din informație: rezultatul se poate modifica în funcție de ce a mâncat persoana și de momentul în care s-a făcut recoltarea.
Ghidul american propune următoarele praguri pentru feritină, exprimate în nanograme pe mililitru (ng/ml):
- Pentru copii, cel mult 20 ng/ml.
- Pentru majoritatea persoanelor adulte, 30 ng/ml.
- Pentru persoanele care au menstruații abundente ori alți factori predispozanți, 50 ng/ml.
- Pentru adulții cu boli inflamatorii, pragul poate urca la 100 ng/ml; medicul poate cere suplimentar măsurarea saturației transferinei.
Prin comparație, Organizația Mondială a Sănătății recomandă identificarea deficitului la o feritină sub 15 ng/ml în cazul adulților și al copiilor de vârstă școlară. Unii cercetători consideră că acest prag scăzut lasă o parte dintre cazuri nedepistate.
Carența de fier se numără printre cele mai răspândite deficite de micronutrienți din lume. Un studiu publicat în 2024 sugerează că aproape o treime din populația adultă din Statele Unite ar putea fi afectată. La copii și la femeile însărcinate, verificările obișnuite ar putea rata multe cazuri.
Cauza nu este aceeași pentru fiecare pacient. O dietă restrictivă poate aduce prea puțin fier, dar deficitul poate proveni și din sângele pierdut sau din absorbția insuficientă a fierului din hrană.
Femeile sunt mai expuse prin pierderile menstruale, mai ales când sângerarea este abundentă. Copiii și femeile însărcinate au nevoie de mai mult fier pentru creștere și dezvoltare; în sarcină, probabilitatea apariției carenței poate crește pe măsură ce aceasta avansează.
Boala celiacă, de exemplu, poate afecta absorbția. Alteori, explicația este o pierdere de sânge din tubul digestiv. Aceasta poate avea cauze diferite, uneori inclusiv o boală gravă precum cancerul colorectal, motiv pentru care evaluarea trebuie să urmărească originea deficitului.
Și sportivii de anduranță pot necesita atenție suplimentară: odată cu reducerea rezervelor, capacitatea de efort poate scădea, iar activități tolerate anterior fără dificultate pot deveni mai solicitante.
În funcție de analize și de situația individuală, tratamentul recomandat poate cuprinde suplimente de fier administrate oral. Ameliorarea simptomelor poate necesita câteva săptămâni sau luni. Dacă deficitul revine, refacerea rezervelor nu este suficientă: evaluarea medicală trebuie să urmărească pierderile de sânge, absorbția deficitară sau necesarul crescut care întrețin carența.
