Statul prelungit pe scaun este asociat cu un risc mai mare de cancer, iar pauzele scurte de mișcare pot ajuta

Statul prelungit pe scaun este asociat cu un risc mai mare de cancer, iar pauzele scurte de mișcare pot ajuta

Un studiu recent atrage atenția asupra unui obicei foarte comun în viața de zi cu zi: statul jos pentru perioade lungi, fără întreruperi. Concluzia transmisă este clară: sedentarismul prelungit este asociat cu un risc mai mare de cancer, în timp ce activitatea fizică are un rol protector. Important este că nu contează doar numărul total de ore petrecute pe scaun într-o zi, ci și felul în care acest timp se acumulează, în intervale lungi și compacte.

Cu alte cuvinte, organismul resimte diferit o zi în care cineva stă jos ore întregi fără pauză față de una în care apar mici momente de mișcare. Studiul vorbește despre riscul de cancer în sens general, fără să indice tipuri specifice de cancer. De asemenea, nu sunt prezentate diferențe între statul la birou și statul acasă, pe canapea. Mesajul practic rămâne însă același: întreruperea perioadelor lungi de sedentarism poate conta pentru sănătate.

Tot acest studiu evidențiază și efectul benefic al activității fizice. Nu este menționat un anumit tip de mișcare drept „cel mai eficient”, ceea ce înseamnă că nu există o singură variantă corectă. Mersul pe jos, urcatul scărilor, deplasările scurte între sarcini sau câteva minute de întindere sunt exemple de gesturi simple care pot rupe ritmul sedentar. Potrivit Revistaioana, accentul cade tocmai pe aceste întreruperi ale statului prelungit pe scaun, nu pe un program complicat sau greu de urmat.

Pentru persoanele care au zile aglomerate, ideea de a face mai multă mișcare poate părea încă o obligație. Tocmai de aceea, soluțiile cele mai ușor de aplicat sunt cele mici și realiste. Te poți ridica după ce termini un apel, poți merge prin casă sau prin birou cât timp se încălzește cafeaua sau poți face în picioare unele sarcini scurte dacă lucrezi la laptop. Seara, când timpul se mută pe canapea, o simplă ridicare între episoade, între reclame sau după câteva mesaje trimise poate întrerupe sedentarismul.

Studiul nu precizează nici cât de des ar trebui făcute aceste pauze, nici care este durata lor ideală. Din acest motiv, cel mai util pas este să nu fie așteptată formula perfectă. Chiar și două sau trei întreruperi ale unor intervale lungi de stat jos pot schimba în bine ritmul unei zile.

În același timp, activitatea fizică nu trebuie privită doar prin prisma slăbitului, a disciplinei severe sau a unor planuri greu de respectat. În acest caz, discuția este despre prevenție și despre protejarea sănătății prin gesturi sustenabile. O plimbare scurtă, câteva minute de mers alert între două taskuri, puțină ordine făcută în casă într-un ritm mai energic sau un drum pe jos până la magazin pot fi variante potrivite.

Ideea centrală a studiului este simplă: sedentarismul prelungit este legat de risc, iar mișcarea are un rol protector. De aceea, un început bun poate fi alegerea unui singur moment din zi în care statul jos se prelungește cel mai mult și introducerea unei reguli simple: măcar o dată în acel interval, ridicare și puțină mișcare.