Apa uitată în mașină la căldură poate deveni riscantă în 2 zile la 80°C

Apa uitată în mașină la căldură poate deveni riscantă în 2 zile la 80°C

O sticlă de apă lăsată în mașină, pe bord sau pe scaun, pare un gest banal până când căldura schimbă repede datele problemei. Pe caniculă, nu se modifică doar gustul apei. Temperaturile ridicate și expunerea directă la soare accelerează migrarea în apă a unor substanțe din PET, iar dacă recipientul este răcit mai târziu, procesul nu se inversează.

Majoritatea sticlelor de apă sunt fabricate din PET, adică polietilen tereftalat. La 80°C, pragul de siguranță pentru antimoniu poate fi depășit în 2 zile, față de 12 zile la 70°C și 176 de zile la 60°C. Într-o mașină lăsată în soare, diferența dintre comoditate și risc se poate instala repede.

Soarele adaugă încă un nivel de expunere. Un studiu din 2014 a observat creșterea migrării de antimoniu și acetaldehidă, mai pronunțată în cazul apei carbogazoase. Tot radiația solară poate produce foto-oxidarea plasticului și formarea de microplastice și nanoplastice în apă. Aceste date sunt relatate și de GetPony.

Problema nu este doar chimică, mai ales la drum lung. Dacă sticla a fost deja deschisă, bacteriile din cavitatea bucală se pot multiplica rapid atunci când recipientul rămâne ore întregi într-un habitaclu încins. Un studiu din 2005 a arătat cât de repede se schimbă situația: după 48 de ore la 37°C, numărul coloniilor bacteriene a crescut de peste 40.000 de ori.

Asta face o diferență practică foarte clară între două sticle aflate în aceeași mașină. O sticlă sigilată și una din care s-a băut nu mai au același profil de risc, tocmai din cauza bacteriilor care pot ajunge în apă și se pot înmulți în căldură.

Și locul în care este ținută sticla contează imediat. Păstrarea în portbagaj, ferită de lumina directă a soarelui, este mai sigură decât lăsarea pe bord, unde expunerea directă accelerează atât încălzirea, cât și degradarea plasticului.

După ce contaminarea chimică a apărut, soluțiile improvizate nu repară situația. Fierberea poate ucide bacteriile, dar poate și crește concentrația substanțelor chimice deja ajunse în apă. Nici congelarea nu rezolvă problema, pentru că stresul mecanic exercitat asupra plasticului poate crește eliberarea acestora.