Pentru multe persoane trecute de 60 de ani, vaccinul împotriva zonei zoster este o simplă măsură de precauție împotriva unei erupții cutanate dureroase. Însă cercetări recente sugerează că beneficiile sale ar putea fi mult mai profunde, având un rol neașteptat în protejarea inimii și a creierului. Oamenii de știință au început să lege tot mai des infecțiile virale de riscul unor boli cronice, iar virusul varicelo-zosterian, cel care provoacă atât varicela, cât și zona zoster, pare să nu facă excepție.
Un studiu publicat în revista Nature Medicine, care a analizat datele a peste 70.000 de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, a adus în atenție diferențe notabile între vaccinul modern, Shingrix, și cel mai vechi, Zostavax. Participanții care au primit Shingrix au trăit cu 9% mai mult timp fără a dezvolta boli cardiovasculare. Mai mult, aceștia au prezentat un risc cu 10% mai mic de a fi diagnosticați cu boli de inimă și cu 12% mai mic de a suferi de insuficiență cardiacă. În cazul bărbaților, vaccinul Shingrix a fost asociat și cu o scădere de 12% a riscului de accident vascular cerebral.
Datele promițătoare nu se opresc la sănătatea inimii. O altă cercetare, bazată pe datele medicale a peste 100 de milioane de pacienți din Statele Unite, a corelat vaccinul Shingrix cu un risc cu 33% mai mic de a dezvolta demență, în comparație cu vaccinul pneumococic. Aceste asocieri, deși necesită studii suplimentare, deschid noi perspective asupra modului în care prevenția anumitor infecții virale ar putea contribui la sănătatea pe termen lung. Potrivit Lyla, experții explorează două explicații principale pentru aceste legături.
Cum ar putea un vaccin să protejeze inima și creierul
Prima ipoteză are legătură directă cu modul în care acționează virusul. Amesh A. Adalja, medic și cercetător la Johns Hopkins Center for Health Security, explică fenomenul: „Virusul varicelo-zosterian atacă pereții vaselor de sânge, în special arterele cerebrale și temporale. Acolo, poate crea un atac inflamator asupra arterei în sine. De aceea, săptămânile de după un caz de zona zoster reprezintă o perioadă documentată de creștere bruscă a riscului de accident vascular cerebral și atac de cord.” Prin prevenirea reactivării virusului, vaccinul ar reduce implicit acest risc inflamator.
A doua pistă se referă la răspunsul imun generat de vaccin, în special de adjuvantul său, AS01. Acesta ar putea avea un efect mai larg asupra organismului. „Există o ipoteză rezonabilă că acest tip de stimulare imunitară atenuează inflamația cronică de fond, în general”, adaugă Adalja. Cu toate acestea, percepția publică și dificultățile administrative fac ca rata de vaccinare să rămână relativ scăzută. Conform datelor CDC, doar aproximativ 42% dintre americanii eligibili primesc vaccinul, mulți fiind descurajați de efectele secundare temporare, precum oboseala și durerile musculare, sau de costuri.
Asocierea nu înseamnă cauzalitate directă
Experții subliniază însă o nuanță esențială: studiile au descoperit o legătură, dar nu au demonstrat o relație directă de cauzalitate. Kevin Shah, medic cardiolog la MemorialCare Heart & Vascular Institute, reamintește că metodele clasice de prevenție, precum dieta și mișcarea, au fost studiate mult mai riguros și rămân fundamentale pentru sănătatea cardiovasculară. Vaccinul Shingrix nu înlocuiește gestionarea atentă a tensiunii arteriale, a nivelului de lipide sau a diabetului.
Concluzia lui Amesh A. Adalja reflectă consensul medical actual. „Aceasta este o ipoteză reală, biologic plauzibilă, care merită un studiu randomizat, nu un motiv pentru a trata Shingrix ca o intervenție cardiacă sau pentru a-l substitui gestionării tensiunii arteriale, lipidelor sau diabetului.” Până la obținerea unor date mai clare, beneficiile dovedite ale vaccinului rămân cele legate de prevenirea zonei zoster, iar cele cardiovasculare sunt deocamdată o perspectivă încurajatoare.
