Atunci când o persoană ajunge la spital cu suspiciune de infarct, medicii se uită adesea după un tipar clasic concentrat pe un cheag care blochează o arteră coronară. Această abordare a lăsat de-a lungul timpului anumite forme de infarct nedepistate, în special în rândul femeilor. Pentru a corecta o eroare bazată pe un singur tipar de manifestare, patru organizații internaționale de cardiologie au convenit asupra unor noi criterii de definire și diagnosticare a infarctului.
Până acum, atenția principală se îndrepta spre blocajele provocate de cheaguri. Noile recomandări iau în calcul și alte trei cauze specifice. Prima este spasmul arterelor coronare, situație în care o arteră se contractă brusc și reduce alimentarea inimii cu sânge și oxigen. Printre factorii care pot declanșa un astfel de spasm se numără stresul emoțional, efortul fizic și frigul extrem. A doua cauză este embolia coronariană, apărută atunci când un cheag sau un depozit de grăsime ajunge într-o arteră coronară și o blochează. A treia formă, disecția spontană a arterei coronare, cunoscută sub denumirea de SCAD, reprezintă o ruptură la nivelul peretelui arterei. Aproximativ 80% dintre cazurile de SCAD apar la femei, inclusiv în timpul sarcinii sau la scurt timp după naștere, arată datele din Lyla. Formele de infarct vizate de noile criterii apar de până la zece ori mai des la paciente comparativ cu pacienții bărbați.
O altă modificare esențială vizează citirea analizelor de sânge. Când mușchiul inimii este afectat, în sânge ajunge o proteină numită troponină, pe care medicii o măsoară pentru a confirma un infarct. Până la aceste noi reguli, era folosit un singur prag al troponinei, valabil indiferent de sex. Recomandările recente stabilesc valori diferite, tocmai pentru ca simptomele femeilor să nu mai fie trecute cu vederea prin raportarea la un model unic universal.
Noile criterii au fost stabilite de Societatea Europeană de Cardiologie, American College of Cardiology, American Heart Association și World Heart Federation. Acestea au fost anunțate la congresul anual de la München și publicate în European Heart Journal. Grupul internațional care a lucrat la noile standarde a fost coordonat de Nicholas Mills, profesor și cardiolog la Universitatea din Edinburgh. Acesta a declarat că este „pentru prima dată când specialiștii din întreaga lume ajung la aceleași criterii pentru diagnosticarea și clasificarea infarctului”. Cardiologul a descris vechea practică de a folosi același prag al troponinei drept o „prejudecată sistematică neintenționată împotriva femeilor”.
Bryan Williams, profesor în cadrul British Heart Foundation, consideră că setul de reguli reprezintă „un moment de cotitură, o schimbare radicală a modului în care definim și diagnosticăm infarctul la nivel mondial, care va transforma îngrijirea pacienților”. Specialiștii se așteaptă ca aceste modificări să ajute medicii să depisteze rapid cauza infarctului și să ofere un tratament corect personalizat.
