Un adult tânăr fără simptome poate începe prevenția accidentului vascular cerebral (AVC) cu măsurarea tensiunii și evaluarea factorilor de risc, recomandată începând de la 18 ani. Migrena cu aură, contraceptivele cu estrogen și sarcina sunt situații care cer discuții medicale distincte.
Controalele periodice sunt recomandate de la vârsta indicată în ghidul de prevenție din 2024, dar analizele nu urmează același calendar pentru fiecare persoană.
Pentru prevenție, ținta săptămânală este de cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată.
Alimentația recomandată include zilnic minimum cinci porții de legume și fructe.
Potrivit datelor CDC, aproximativ unul din șapte AVC-uri se produce la persoane între 15 și 49 de ani.
Institutul american pentru inimă, plămâni și sânge estimează aproximativ 30 de AVC-uri pentru fiecare 100.000 de sarcini.
Fără simptome, primul pas este verificarea tensiunii
Ghidul American Heart Association și American Stroke Association lasă evaluarea în seama medicului, în funcție de istoricul fiecărei persoane. Consultația include fumatul, afecțiunile deja diagnosticate, bolile din familie și necesitatea unor analize pentru glicemie ori colesterol.
Tensiunea arterială, zahărul din sânge și colesterolul pot avea valori crescute fără ca persoana să se simtă bolnavă. Hipertensiunea are un rol major: Organizația Mondială a Sănătății estimează un risc de AVC aproape triplu la persoanele hipertensive față de cele fără această afecțiune.
Pentru o tânără care se simte bine și nu are boli cunoscute, evaluarea nu presupune automat rezonanță magnetică cerebrală sau teste pentru trombofilie, adică tulburări care favorizează formarea cheagurilor. Investigațiile sunt alese după antecedentele personale și familiale, afecțiunile existente și eventualele simptome.
Dacă măsurarea arată tensiune crescută, valorile trebuie discutate cu medicul. Persoanele tratate pentru diabet, colesterol ridicat sau tulburări ale ritmului cardiac își urmăresc boala împreună cu acesta, fără modificarea tratamentului din proprie inițiativă.
Obiceiurile zilnice pot reduce riscul
Recomandările de prevenție ale organizației mondiale includ alimentația echilibrată, reducerea sării, a grăsimilor saturate și a zahărului, precum și activitatea fizică regulată. Un exemplu orientativ de împărțire a mișcării este câte 30 de minute în cinci zile ale săptămânii.
Renunțarea la tutun și evitarea fumului altor persoane contează separat.
Limitarea alcoolului și evitarea drogurilor sunt alți pași de prevenție.
Excesul ponderal, sedentarismul și alimentația prea sărată se adaugă diabetului și colesterolului crescut între factorii de risc. Obezitatea poate favoriza hipertensiunea și diabetul, iar lipsa mișcării contribuie la apariția acestor probleme.
Vârsta tânără nu exclude o urgență cerebrală
AVC-ul se produce fie prin blocarea circulației spre o regiune a creierului, fie prin ruperea unui vas cerebral și apariția unei sângerări. Ambele situații sunt urgențe medicale; vârsta persoanei nu stabilește cauza sau gravitatea episodului.
Revizuirea medicală din 2023 despre AVC la adulții tineri descrie și mecanisme diferite de factorii obișnuiți: deteriorarea peretelui unei artere cervicale, cheaguri provenite din inimă, tulburări de coagulare și tromboze ale venelor cerebrale. Uneori sunt implicate boli ale vaselor sau o comunicare între camerele inimii persistentă de la naștere.
Cauza necesită investigații medicale. Semnele observate acasă nu pot stabili dacă episodul provine dintr-un cheag, dintr-o sângerare sau dintr-un alt mecanism.
Migrena cu aură schimbă alegerea contracepției
Aura poate include modificări ale vederii înaintea durerii de cap. Migrena de acest tip reprezintă un factor de risc, nu dovada că persoana a suferit un AVC.
O meta-analiză inclusă în revizuirea din 2023 a asociat migrena cu aură cu un risc relativ de AVC ischemic de 2,16, cu intervalul 1,53-3,03. Pentru migrena fără aură, valoarea a fost 1,23, cu intervalul 0,90-1,69. Sunt asocieri observate în studii, nu criterii pentru diagnosticarea unui episod individual.
Criteriile contraceptive CDC din 2024 consideră nepotrivite metodele combinate cu estrogen în cazul migrenei cu aură. Femeile care folosesc pilula, plasturele sau inelul contraceptiv cu estrogen au nevoie de o discuție cu ginecologul despre alternative.
Există metode fără estrogen, iar alegerea ține și de valorile tensiunii, de fumat și de antecedentele de cheaguri. Revizuirea medicală subliniază că asocierea fumatului cu anticoncepționalele pe bază de estrogen amplifică riscul în această categorie.
Apariția bruscă a slăbiciunii ori a tulburărilor de vorbire sau vedere, pentru prima oară sau diferit de episoadele obișnuite de migrenă, necesită ajutor de urgență. Diferențierea nu trebuie încercată acasă.
Sarcina cere atenție și după naștere
Intervalul cu cel mai mare risc cuprinde luna anterioară nașterii și primele șase săptămâni după aceasta. Revizuirea despre adulții tineri indică, pentru sarcină și perioada de după naștere, un risc de AVC de trei ori mai mare decât la femeile de aceeași vârstă care nu sunt însărcinate.
Gravidele cu hipertensiune, diabet sau migrenă trebuie să stabilească împreună cu medicul care urmărește sarcina cum monitorizează tensiunea și tratamentul, inclusiv după naștere. Medicamentele nu se întrerup pe cont propriu.
Ghidul de prevenție din 2024 cere tratament medical imediat când tensiunea confirmată atinge cel puțin 160 mmHg la valoarea mare sau 110 mmHg la valoarea mică, în timpul sarcinii ori în intervalul de după naștere precizat mai sus. Este suficient ca unul dintre praguri să fie atins; situația nu se gestionează acasă cu sfaturi de pe internet.
Semnele bruște cer apel la 112, chiar dacă trec
În România, suspiciunea de AVC se comunică la numărul de urgență. Semnele care trebuie recunoscute și informațiile utile pentru echipaj sunt:
Asimetria apărută brusc la nivelul feței, slăbiciunea sau amorțirea unui braț și vorbirea neclară pot indica un AVC. Este suficient oricare dintre aceste semne.
Pierderea bruscă a vederii, confuzia, amețeala, căderea sau o durere de cap foarte intensă pot apărea, de asemenea, într-un asemenea episod.
Apelantul comunică locul exact și suspiciunea de AVC, descrie simptomul și precizează momentul debutului. Dacă acesta nu este cunoscut, spune când persoana a fost observată ultima oară fără manifestări.
Trebuie menționate sarcina sau nașterea recentă, bolile, alergiile și medicamentele utilizate, în special cele care împiedică formarea cheagurilor. Se comunică și dispariția simptomelor, dacă s-a produs.
Persoana afectată nu conduce către spital și nu ia aspirină fără indicație medicală. Până la sosirea echipajului, sunt urmate instrucțiunile dispeceratului.
Dispariția manifestărilor după câteva minute nu înlătură urgența: poate fi vorba despre un atac ischemic tranzitoriu, în care fluxul de sânge către creier este întrerupt temporar.
Aspirina luată din proprie inițiativă trebuie evitată deoarece episodul poate fi provocat de sângerare. Tipul AVC-ului se stabilește în spital, prin investigații imagistice rapide, cu tomografie computerizată sau rezonanță magnetică.
Tratamentul depinde de cauza identificată în spital
Pentru AVC-ul ischemic, provocat de blocarea unui vas, recomandările medicale prevăd administrarea rapidă a tratamentului care dizolvă cheagul, în primele ore de la debut. În funcție de localizarea și severitatea episodului, poate fi indicată îndepărtarea cheagului printr-o procedură în interiorul vasului.
În AVC-ul hemoragic, produs prin sângerare, îngrijirea include controlul tensiunii și tratament într-o unitate specializată; uneori este necesară intervenția chirurgicală. Internarea într-o structură dedicată AVC, cu servicii de recuperare, îmbunătățește rezultatele îngrijirii.
Urgența nu depinde de cardul de sănătate
Ghidul din martie 2024 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate precizează că serviciile de urgență nu necesită prezentarea cardului. Persoanele fără asigurare au acces la pachetul minimal pentru urgențe, astfel că lipsa cardului nu justifică amânarea solicitării ajutorului.
După stabilizarea medicală, recuperarea ar trebui începută cât mai curând, ideal în primele zile. Ea poate cuprinde fizioterapie pentru mobilitate, forță și echilibru, terapie ocupațională pentru activitățile zilnice, terapie pentru vorbire și înghițire, intervenții pentru memorie și funcțiile cognitive, precum și sprijin psihologic.
Pentru pacienții asigurați cu diagnostic confirmat de AVC, același ghid prevede până la 42 de zile anual de proceduri de recuperare, în primele patru luni după diagnostic, pe baza indicației medicale. Procedurile sunt stabilite de echipa care îngrijește pacientul.
