Pentru majoritatea oamenilor, paharul cu apă poate rămâne lângă farfurie: consumul în timpul mesei nu reduce semnificativ concentrația acidului gastric și nu încurcă digestia normală. În absența unor restricții individuale, lichidele își au locul atât înainte de mâncare, cât și în timpul ei sau după.
În privința alegerii unui moment al zilei, Cici McGuane, dieteticiană autorizată, care a fondat Core Nutrition, explică: „Din punct de vedere științific, nu există un moment magic al zilei care să fie cel mai potrivit pentru o digestie optimă. Ceea ce contează cu adevărat este să te asiguri că menții o hidratare adecvată în mod constant pe tot parcursul zilei și că nivelul tău de hidratare corespunde nivelului de activitate sau oricăror nevoi speciale”.
Obiceiul simplu propus de ea este asocierea fiecărei mese cu un pahar de apă, în locul unui reper de ceas, precum ora 9 dimineața, conform Real Simple. Pentru cei care uită să se hidrateze, o aplicație cu alerte dimineața, după-amiaza și seara poate servi drept memento.
În raport cu masa, apa are câteva efecte distincte:
Înainte de mâncare, contribuie la hidratare și mărește pentru scurt timp volumul din stomac, accentuând senzația de sațietate.
Odată cu alimentele, le umezește și le face mai ușor de înghițit.
După ce masa s-a încheiat, contribuie în continuare la hidratare și la activitatea normală a aparatului digestiv.
Aceste roluri nu stabilesc un moment câștigător: potrivit lui McGuane, cercetările nu arată că unul dintre cele trei ar avea un avantaj universal asupra celorlalte. Despre pauza pe care unele persoane o lasă între mâncare și paharul cu apă, dieteticiana precizează: „Nu există dovezi științifice convingătoare că consumul de apă după masă perturbă digestia sau că oamenii ar trebui să aștepte un interval de timp prestabilit înainte de a bea lichide”.
Ajutorul dat digestiei începe, de fapt, în gură. McGuane explică faptul că apa participă la formarea salivei, prin care începe descompunerea hranei, și sprijină ulterior înaintarea alimentelor de-a lungul tubului digestiv.
Tot ea leagă hidratarea suficientă de un tranzit regulat: apa ajută scaunul să rămână moale și susține felul în care fibrele alimentare își îndeplinesc rolul în organism.
Cantitatea băută la masă merită adaptată când apare disconfortul
Recomandarea generală are însă excepții. Kristine Dilley, dieteticiană autorizată în cadrul Centrului Medical Wexner, care aparține Universității de Stat din Ohio, explică: „Persoanele care suferă de reflux sau la care a fost diagnosticată gastropareză ar putea beneficia de limitarea cantității de lichide consumate imediat înainte sau în timpul mesei”.
Gastropareza presupune o golire încetinită a stomacului. Despre excesul de lichide în aceste situații, Dilley avertizează: „Consumul excesiv de lichide în timpul meselor poate agrava simptomele de reflux sau poate provoca greață sau vărsături la cei cu motilitate gastrică redusă”.
Dieteticiana recomandă reducerea lichidelor dinaintea mesei și a celor băute odată cu mâncarea și pentru persoanele subponderale. Aceeași precauție îi privește pe cei care obosesc repede când mănâncă din cauza afecțiunilor cardiace sau respiratorii: lichidele pot limita cât reușesc să mănânce, împiedicând consumul unei cantități suficiente de hrană.
Pentru persoanele cu digestie lentă sau care se simt sătule prea devreme, înghițiturile mici, repartizate de-a lungul zilei, pot fi mai potrivite decât multă apă băută odată cu alimentele.
Dilley explică și avantajul cantităților moderate consumate regulat: episoadele de sete puternică pot deveni mai rare, reducând nevoia de a bea mult și repede. Efectele unei cantități mari nu se limitează însă la timpul mesei: „Consumul de cantități mari de lichide dintr-o dată poate provoca probleme digestive la unii adulți, precum reflux, balonare sau greață”, spune ea.
