Pentru un pacient infectat cu bacterii rezistente la mai multe medicamente, tratamentul poate însemna o combinație de antibiotice. Uneori, nici această variantă nu reușește să combată infecția, iar consecințele pot fi mortale.
Fiona Walsh, profesoară la Maynooth University din Irlanda, cercetează rezistența în relația dintre sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului. Ea explică mecanismul, în traducere: „Rezistența la antibiotice apare atunci când microbii nu mai pot fi tratați cu medicamentele pe care le folosim de obicei împotriva lor”.
Antibioticele au permis tratarea unor infecții care înainte puteau ucide. Acest câștig al medicinei este amenințat de bacteriile asupra cărora medicamentele nu mai au efect. Despre pacienții pentru care tratamentele eșuează, Walsh avertizează, în traducere: „Din păcate, unii oameni vor muri”.
În Uniunea Europeană, rezistenței antimicrobiene îi sunt atribuite aproximativ 35.000 de decese pe an. Efectele asupra sănătății sunt comparabile, luate împreună, cu cele ale gripei, tuberculozei și HIV/SIDA.
La nivel mondial, un studiu publicat în The Lancet estimează că rezistența bacteriană la antimicrobiene ar putea cauza direct 39 de milioane de decese în intervalul 2025-2050. Cifra reprezintă o proiecție pentru întreaga perioadă, nu un bilanț anual.
Răspândirea rezistenței poate fi favorizată de mai mulți factori:
- administrarea excesivă a antibioticelor la oameni;
- utilizarea antibioticelor la animale;
- condițiile sanitare precare;
- poluarea mediului.
Între oameni, animale și mediu pot circula atât bacteriile, cât și materialul genetic care le permite să reziste antibioticelor. De aici pornește abordarea One Health, care privește împreună sănătatea umană, animală și a mediului, în loc să le trateze separat.
Prevenirea infecțiilor poate reduce nevoia de antibiotice
Combaterea bacteriilor nu depinde de o singură soluție. „Partea bună este că există multe moduri diferite de a ucide bacteriile și acești microbi”, spune Walsh, în traducere. „Există și moduri de a ne proteja”, adaugă ea.
Vaccinarea poate preveni infecții și, astfel, poate diminua necesarul de antibiotice. Organizația Mondială a Sănătății estimează că folosirea mai bună a vaccinurilor ar putea scădea consumul global cu 2,5 miliarde de doze de antibiotice în fiecare an.
Walsh subliniază că păstrarea unei stări bune de sănătate poate reduce probabilitatea apariției infecțiilor care cer tratament antibiotic. Acest lucru contează mai ales pentru vârstnici și pentru persoanele al căror sistem imunitar este slăbit.
Despre rolul bacteriilor proprii organismului, cercetătoarea explică, în traducere: „Bacteriile se luptă și ele cu bacteriile, iar dacă propriul nostru sistem bacterian din organism este cu adevărat sănătos, atunci ele pot ajuta și la combaterea infecțiilor”.
„Avem nevoie de bacterii ca să trăim. Avem nevoie de ele în intestin. Avem nevoie de ele pe piele. Le avem în gură. Sunt foarte importante”, mai spune Fiona Walsh, în traducere. Ea avertizează că excesul de antibiotice și dezinfectanți poate afecta mecanismele naturale prin care organismul se apără.
În viziunea sa, dezvoltarea unor antibiotice noi rămâne importantă, dar cercetarea trebuie să includă și vaccinurile, epurarea apelor uzate și îmbunătățirea sănătății animalelor pe întregul lanț alimentar.
