Buletinul cu cip nu este o condiție pentru consultații sau medicamente compensate

Noul card de sănătate electronic
Foto: Facebook

Consultațiile, tratamentele și medicamentele compensate nu sunt condiționate de obținerea unui buletin cu cip. Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), actul electronic oferă încă o cale de identificare în sistemul medical; cardul de sănătate poate fi folosit în continuare.

Pentru persoanele care au buletin clasic, vizitele la medicul de familie, consultațiile la specialiști și eliberarea medicamentelor compensate rămân posibile în condițiile legale. Accesul depinde în continuare de statutul de asigurat și de regulile aplicabile serviciului solicitat. Obținerea cărții electronice de identitate (CEI) nu acordă, în sine, asigurare medicală.

Pentru noiembrie există și o măsură temporară privind confirmarea serviciilor. În informarea publicată pe 2 noiembrie 2026, CNAS a anunțat menținerea dezactivării regulii care impune semnarea cu cardul la validare, până la încheierea lunii.

Asta înseamnă că lipsa confirmării electronice prin card nu duce, singură, la respingerea automată a unui serviciu în sistem. Celelalte cerințe de validare trebuie însă îndeplinite.

Intervalul le permite furnizorilor să testeze aplicațiile și să le adapteze pentru ambele documente. CNAS recomandă utilizarea cardului ori a CEI atunci când acest lucru este posibil.

Documentul de identitate și cardul au roluri diferite

La cabinet, spital sau farmacie, distincția dintre documente ține de funcția fiecăruia:

Buletinul clasic dovedește identitatea titularului. El nu poate ține locul cardului pentru confirmarea electronică a serviciilor.

Cardul național de sănătate servește la autentificarea pacientului și la confirmarea serviciilor medicale pe care acesta le primește.

CEI va permite autentificarea și confirmarea serviciilor după activarea acestei funcționalități, la furnizorii care au aplicații și echipamente compatibile. Cele două documente vor putea fi utilizate în paralel, pe măsură ce sistemele sunt adaptate.

Astfel, la medicul de familie, titularul unei CEI ar putea prezenta noul document în locul cardului, odată ce cabinetul are funcționalitatea implementată.

Pentru pacienții cărora încă nu li s-a emis cardul, accesarea serviciilor este posibilă fără prezentarea lui. În această situație nu este necesară nici o adeverință specială de la casa de asigurări.

Pierderea sau deteriorarea unui card deja emis presupune altă procedură: titularul solicită un duplicat casei de asigurări de care aparține. Până când primește documentul nou, poate accesa serviciile cu adeverința de înlocuire.

Cipul din CEI permite și identificarea digitală pentru servicii publice online compatibile, care pot fi accesate fără deplasare la ghișeu. Documentul poate servi, de asemenea, la călătorii în țările care acceptă cartea de identitate românească.

În privința buletinului model 1997, termenul înscris pe document rămâne reperul de valabilitate. Regulamentul european 2025/1208 stabilește însă, ca regulă generală, limita de 3 august 2031, chiar dacă expirarea înscrisă ar fi ulterioară.

La schimbarea actului de identitate, cine nu dorește un document cu cip poate opta pentru cartea de identitate simplă (CIS). Aceasta dovedește identitatea pe teritoriul României, dar nu are funcțiile digitale ale CEI și nu poate servi drept document de călătorie în străinătate.