Pentru orice șofer, vizita la stația de Inspecție Tehnică Periodică este un moment recurent, care poate aduce fie liniștea continuării drumului, fie o listă neașteptată de reparații. Costul inspecției, de obicei între 120 și 150 de lei, este doar începutul, pentru că o respingere transformă o simplă formalitate într-o problemă costisitoare și consumatoare de timp. Iar datele arată că foarte mulți proprietari de vehicule pleacă de la ITP cu verdict negativ. Doar în prima jumătate a anului 2025, un număr impresionant de mașini nu au îndeplinit condițiile minime de siguranță și de mediu pentru a putea circula pe drumurile publice.
Statisticile oficiale ale Registrului Auto Român (RAR) conturează clar tabloul problemelor. În primele șase luni ale anului 2025, au fost înregistrate 109.021 de respingeri la ITP pentru vehicule cu defecțiuni grave sau periculoase. Principala cauză a fost legată de sistemul de iluminare și de echipamentul electric, unde 80.543 de vehicule au picat inspecția. Pe locul al doilea s-a situat sistemul de frânare, cu 57.843 de respingeri, o problemă direct legată de siguranța în trafic. La distanță, dar la fel de importante, au urmat defecțiunile la șasiu, cabină și elementele atașate, care au oprit 29.791 de vehicule, și emisiile poluante peste limita legală, motiv pentru care au fost respinse 16.318 mașini, conform datelor analizate de GetPony.
Frecvența cu care un vehicul trebuie să treacă prin acest test riguros depinde de vechimea și de scopul utilizării sale. Astfel, pentru o mașină nouă, prima inspecție se face abia după trei ani de la înmatriculare. Ulterior, pentru vehiculele cu o vechime de peste trei ani, ITP-ul devine obligatoriu la fiecare doi ani. Ritmul se schimbă însă pentru anumite categorii, cum ar fi mașinile de transport persoane, inclusiv cele de taxi sau ride-sharing, unde verificarea trebuie făcută anual, la fel ca în cazul autoutilitarelor sau al altor vehicule mai vechi.
Defecțiuni considerate minore care duc la respingere
Multe dintre motivele de respingere la ITP sunt defecțiuni pe care șoferii tind să le amâne, considerându-le minore. Un singur bec ars la faruri, stopuri sau lămpi de semnalizare este suficient pentru a pica inspecția. În aceeași categorie intră și nefuncționarea claxonului sau a ștergătoarelor de parbriz. La fel de serios este tratată orice crăpătură de pe parbriz, indiferent de mărimea ei, mai ales dacă se află în câmpul vizual al șoferului. De asemenea, martorii de bord aprinși, care semnalează probleme la motor sau la alte sisteme esențiale, sau scurgerile vizibile de ulei, lichid de frână sau lichid de răcire sunt considerate defecțiuni grave și duc la respingere pe loc.
Verificarea tehnică intră însă și în detalii care nu sunt vizibile cu ochiul liber. La sistemul de frânare, eficiența frânei de serviciu trebuie să fie de cel puțin 50%, iar dezechilibrul între roțile aceleiași punți nu poate depăși 20%. Frâna de mână trebuie să fie capabilă să imobilizeze mașina pe o pantă de 18%. Anvelopele sunt un alt punct critic: adâncimea profilului trebuie să fie de minimum 1,6 milimetri, iar dimensiunile trebuie să corespundă cu cele înscrise în certificatul de înmatriculare. Chiar și suspensiile sunt testate, iar o eficiență a amortizoarelor sub 40% pe standul specializat este motiv de respingere. Nici coroziunea nu este trecută cu vederea: pragurile perforate, găurile în podea sau lonjeroanele slăbite de rugină afectează structura de rezistență și nu sunt tolerate.
Atunci când un vehicul este respins, proprietarul intră într-o cursă contra cronometru. Legea îi oferă un termen de maximum 30 de zile de la data inspecției inițiale pentru a remedia toate defecțiunile constatate. Însă cea mai importantă regulă este că, pe parcursul acestor 30 de zile, dacă ITP-ul anterior a expirat, circulația cu vehiculul pe drumurile publice este interzisă. Astfel, mașina devine imobilizată legal până când problemele sunt rezolvate și inspecția este trecută cu succes, transformând o problemă tehnică într-un inconvenient major în viața de zi cu zi.
