Ministerul Sănătății a propus o decizie radicală pentru sistemul sanitar din România. Aproximativ 4.600 de paturi din spitale vor fi eliminate doar în acest an, ca parte a unui plan mai amplu ce vizează o reducere de circa 20% în următorii trei ani. Scopul declarat este oprirea risipei banilor publici și corectarea unor dezechilibre financiare majore.
Bani pierduți și secții neperformante
Și totuși, cum s-a ajuns aici? Până la urmă, vorbim despre bugete uriașe blocate pe hârtie, în timp ce secții performante duc lipsă de resurse. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan, susține că o reevaluare era inevitabilă. „Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar şi inevitabil”, a declarat oficialul.
Problema principală, explică șeful CNAS, este că sistemul actual a încurajat menținerea unui număr mare de paturi doar pe hârtie, pentru a putea contracta sume mai mari de la casele de asigurări. Numai că, pentru multe spitale, acești bani rămân teoretici, nefiind cheltuiți niciodată. „Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem. Există spitale care pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi. În acelaşi timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menţinerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influenţează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral. Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secţii neperformante şi, în acelaşi timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară”.
Cazul Institutului Oncologic București
Un exemplu concret al managementului defectuos a apărut recent în spațiul public. Este vorba despre situația de la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), unde pacienți ar fi fost trimiși acasă pe motiv că „nu sunt bani de la Casă”. Horațiu-Remus Moldovan contrazice ferm această variantă. „Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate şi cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcţionăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigaţii imagistice, medicamente, materiale sanitare şi plata corectă a gărzilor. Această afirmaţie nu reflectă realitatea”, a punctat președintele CNAS.
Iar cifrele par să-i dea dreptate. Pe baza datelor financiare obținute de Digi24, cum relatează Financiarul, la 31 martie IOB avea un stoc de 811.020 lei. Pe 1 aprilie, s-a încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie în valoare de 12.272.000 lei. Ulterior, pe 29 aprilie, a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai, de 12.180.217 lei, în condițiile în care consumul mediu lunar al institutului este de 11.185.160 lei.
Cifrele vorbesc de la sine.
„Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanţării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată şi organizată la nivelul unităţii. Situaţii precum cele semnalate la IOB pot şi trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm şi finanţăm spitalele”, a adăugat Horațiu-Remus Moldovan.
Cum se vor face tăierile în teritoriu
Dar cum vor decide autoritățile ce dispare și ce rămâne? Nu-i chiar așa simplu. CNAS și direcțiile de sănătate publică vor aplica o grilă strictă pentru fiecare județ, bazată pe indicatori obiectivi de performanță. Pe listă se află gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, dar și indicele de complexitate al cazurilor (așa-numitul case-mix).
Se vor mai analiza și:
- rata de utilizare a capacității spitalului
- raportul internări/număr de paturi
- structura pe specialități și necesarul real din teritoriu
- distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate
- eficiența utilizării fondurilor contractate
- corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate
E drept că paturile eliminate nu sunt cele fizic ocupate de pacienți, ci acelea menținute doar pentru a atrage bugete. În același timp, sistemul se confruntă cu un deficit grav, estimat de autorități la aproximativ 3.000 de paturi de paliație, pentru bolnavii în stadii terminale.
O nouă formulă pentru bugetele spitalelor
Planul nu se oprește doar la tăierea paturilor fictive. Urmează o regândire completă a modului în care spitalele sunt finanțate, pentru a încuraja performanța reală.
„În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătăţii o repartizare corectă şi echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală şi performanţa. Ştim ce se întâmplă şi suntem determinaţi să reparăm finanţarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influenţelor salariale în tariful pe caz ponderat şi recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate şi adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populaţiei din zona deservită nu mai pot aştepta prea mult!”, a concluzionat șeful CNAS.
În condițiile în care mulți pacienți aflați în stadii terminale ajung să sufere acasă, fără suport medical adecvat, transformarea paturilor fictive din secțiile acute în unități reale de paliație ar putea muta milioane de lei dinspre o birocrație sterilă direct către îngrijirea efectivă a bolnavului.
