Președintele american Donald Trump a anunțat o operațiune militară de anvergură pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, blocată de 66 de zile. Începând de luni dimineață, forțele americane vor încerca să elibereze sutele de nave comerciale și cei 20.000 de marinari captivi în regiune. Mișcarea a avut deja efecte vizibile pe piețele internaționale.
„Proiectul Libertatea”, un gest umanitar
Donald Trump a descris operațiunea, denumită „Project Freedom”, drept un „gest umanitar”. Liderul de la Casa Albă susține că acțiunea este menită să „elibereze oameni, companii și Țări care nu au făcut absolut nimic greșit”, considerându-i pe aceștia drept „victime ale circumstanțelor”.
Într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social, președintele american a oferit mai multe detalii. „Pentru binele Iranului, al Orientului Mijlociu și al Statelor Unite, am spus acestor Țări că le vom ghida Navele în siguranță afară din aceste Căi Navigabile restricționate, astfel încât să își poată continua liber și capabil afacerile”, a scris Trump. El a insistat că statele „neutre și nevinovate” au avut cel mai mult de suferit în această criză.
Avertismentul dur de la Teheran
Dar cum a primit Teheranul această veste? Ei bine, reacția a fost una promptă și fermă. Ibrahim Azizi, un parlamentar iranian de rang înalt, a avertizat că „orice interferență americană în noul regim maritim al Strâmtorii Hormuz va fi considerată o încălcare a încetării focului”.
Oficialul iranian a respins categoric ideea că SUA ar putea dirija traficul maritim în zonă. Până la urmă, tonul e clar. Azizi a subliniat că strâmtoarea și Golful Persic „nu vor fi gestionate de postările delirante ale lui Trump”. Acesta a adăugat tăios că „Nimeni nu ar crede scenariile Jocului de Blamare!”.
Efecte imediate pe piața petrolului
Cum ne afectează toate aceste mișcări de trupe? O criză în Golf dictează direct prețurile afișate la pompele din România. Vestea intervenției americane a calmat imediat piețele. Conform News24, Comandamentul Central al SUA a mobilizat pentru misiune distrugătoare cu rachete ghidate, peste 100 de aeronave și 15.000 de militari. E drept că navele marinei americane nu vor escorta direct vasele comerciale, ci se vor poziționa în apropiere pentru a descuraja eventuale atacuri.
Cifrele vorbesc de la sine.
Chiar în timpul acestor anunțuri, o navă de marfă a fost atacată de aeronave mici la est de Sirik, Iran, fiind primul incident de acest fel din 22 aprilie. Cotațiile țițeiului Brent au scăzut cu 64 de cenți (0,59%), ajungând la 107,53 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american West Texas Intermediate a ajuns la 101,10 dolari pe baril, o scădere de 84 de cenți (0,82%). Pentru șoferul român, asta ar putea însemna o stabilizare a prețului la pompă.
Negocieri în culise și represiune internă
Iar lucrurile se mișcă și pe plan diplomatic. Trump a afirmat că reprezentanții săi poartă discuții „foarte pozitive” cu Iranul, care ar putea duce la ceva „foarte pozitiv pentru toți”. Teheranul ceruse o lună pentru negocieri și analizează acum un răspuns la propunerea sa în 14 puncte, care vizează ridicarea sancțiunilor și retragerea forțelor în 30 de zile.
Numai că Esmail Baghaei, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian, a ținut să clarifice un aspect. „În acest stadiu, nu avem negocieri nucleare”, a declarat el, confirmând că programul de îmbogățire a uraniului este un subiect pentru mai târziu.
Pe plan intern, regimul de la Teheran continuă reprimarea brutală. Trei bărbați implicați în protestele antiguvernamentale masive (desfășurate la nivel național în luna ianuarie) au fost executați recent. Atunci, sute de mii de oameni au ieșit pe străzi în speranța răsturnării regimului condus de liderul suprem Ali Khamenei.
