Parteneriatul strategic cu Statele Unite este ancora de securitate a României, însă o declarație recentă de la Cotroceni aduce un duș rece necesar. Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru Securitate Națională, a confirmat o realitate pe care mulți o intuiau: țara noastră nu este considerată „vitală” pentru Washington, ale cărui interese se mută accelerat spre Asia.
O realitate geopolitică dură
V-ați gândit vreodată cum arată țara noastră pe harta marilor decizii de la Casa Albă? E drept că discursurile diplomatice sună bine, dar cifrele și dinamica economică globală dictează regulile jocului. Prezent la TVR Internațional, Marius Lazurca a explicat fără ocolișuri de ce atenția americanilor s-a mutat spre zona indo-pacifică încă din mandatul lui Barack Obama.
„Realitățile geopolitice globale sunt în evoluție, ele depind de niște elemente obiective, în ce regiuni ale globului se produce un PIB mai accelerat, ce zone se înarmează mai convingător, care cresc din punct de vedere demografic, care sunt zonele unde industriile avansează mai dinamic și nu e întâmplător sau discreționar faptul că începând chiar cu președintele Obama, SUA și-a declarat interesul de a se focaliza în politicile sale de securitate asupra zonei indo-pacifice. Nu. Mi-e teamă că România nu e vitală pentru SUA”, a declarat consilierul prezidențial.
Si totuși, parteneriatul nostru livrează rezultate concrete. Pentru a echilibra balanța, Lazurca a amintit contribuțiile esențiale ale Bucureștiului: „Demonstrația e ușor de făcut, România și nu altcineva găzduiește scutul antirachetă de la Deveselu, România și nu altcineva găzduiește un contingent important de trupe americane, România și nu altcineva a fost solicitată să contribuie, și am făcut-o, la efortul de război al SUA împotriva Iranului. Exemplele sunt numeroase și le știe toată lumea”.
Nu suntem în top 5
Afirmațiile de la Cotroceni reflectă perfect arhitectura geopolitică actuală. Într-o analiză detaliată, după cum notează Financiarul, politologul Radu Carp confirmă că piețele financiare și strategiile de securitate se bazează pe ierarhii stricte. Până la urmă, nu suntem nici măcar în primele cinci priorități ale Washingtonului.
„Este foarte corectă declarația domnului Lazurca. Da, România nu e chiar irelevantă, dar nu e nici foarte relevantă pentru Statele Unite. În momentul de față, relevante sunt alte state: Israel, Cuba, Venezuela, Iran, acestea sunt punctele centrale ale relațiilor americane în prezent. România este parte a Uniunii Europene, are o umbrelă de securitate. Este importantă pentru că, așa cum a spus domnul Lazurca, ocupă această poziție geografică și, pe baza acestei poziții și a meritelor sale proprii, face parte din NATO, are baza de la Mihail Kogălniceanu, dar cam atât. Nu suntem în top cinci al țărilor esențiale pentru Statele Unite”, explică politologul.
Geografia ne oferă atât avantaje, cât și limitări severe.
Iar expertul demontează și iluzia unei influențe politice majore peste ocean: „Eu aș fi fost și mai tranșant: da, România este importantă, de aceea e membră NATO. Dar nu suntem punctul nodal, nu avem strâmtori. Suntem o țară riverană la Marea Neagră, o mare afectată de conflicte în care noi nu avem un cuvânt de spus. Nu putem contribui vizibil la dezamorsarea lor. Am avut un instrument modest, coridorul de cereale, îl avem și în continuare, dar devine din ce în ce mai puțin important. Și asta a vrut să spună Marius Lazurca. Nu există niciun partid politic sau personaj politic care să aibă ușă deschisă la Washington în numele României, oricând și în orice situație. Ceea ce e perfect adevărat”.
De ce Germania este altceva
Când vine vorba de o eventuală retragere a trupelor americane din Europa, lucrurile stau puțin diferit față de percepția publică. O diminuare a avut deja loc. „Nu prea există acest risc, pentru că s-a produs deja. Comparativ cu contingentele din Germania și cele din România, diferența e de 1 la 20. Ce s-a întâmplat în Germania este regretabil. Este o decizie proastă a administrației americane. Chiar și în Partidul Republican s-a subliniat acest lucru. Probabil că la următoarea administrație se vor corecta aceste lucruri, pentru că America vrea să fie putere globală, iar asta nu e posibil fără o perspectivă globală, pe care Europa o oferă în primul rând”, notează profesorul Carp.
Dar de ce primește Germania o atenție atât de diferită? Istoria Războiului Rece și greutatea economică uriașă a Berlinului dictează un alt tip de relație. „Germania este cu totul altceva. Nu ne putem compara din punct de vedere al condițiilor oferite trupelor americane, al importanței strategice forjate în timpul Războiului Rece. Germania este altceva, e o dispută germano-americană în care noi suntem terți. Nu avem un cuvânt de spus într-un sens sau altul”, adaugă expertul.
Totul pornește de la aranjamentele de securitate postbelice (stabilite după al Doilea Război Mondial), când statul german a fost supus unor reguli stricte. „Germania a avut restricții militare și acestea trebuiau compensate cumva. Trupele aliate, sovietice, americane, franceze și britanice, au rămas o bună perioadă pe teritoriul german. Nu era doar o prezență americană. Mult diminuată față de anii ’50, dar Berlinul, de exemplu, avea administrație militară împărțită între cele patru puteri”, concluzionează Radu Carp.
Pentru mediul de afaceri din România, această clarificare a poziției strategice este esențială. Când știi exact pe ce loc te afli în prioritățile partenerului principal, devine clar că dezvoltarea economică internă și atragerea de capital privat rămân singurele ancore reale pe care Bucureștiul le poate controla direct.
