Vine vara și, odată cu ea, o senzație familiară pentru mulți: abdomenul pare mai umflat, deși meniul de zi cu zi a rămas în mare parte neschimbat. Explicația stă adesea în micile ajustări de rutină pe care le facem inconștient în sezonul cald, de la băuturile pe care le alegem pentru a ne răcori până la viteza cu care luăm masa.
Una dintre primele modificări ține de ce anume bem. Băuturile foarte reci și carbogazoase, precum apa minerală sau sucurile acidulate, aduc în tractul digestiv o cantitate suplimentară de dioxid de carbon, care poate duce la acumularea de gaze. Nici cocktailurile sau berea nu sunt întotdeauna o alegere fericită, deoarece alcoolul poate irita sistemul gastrointestinal, poate îngreuna digestia și favoriza deshidratarea, mai ales când este combinat cu băuturi carbogazoase.
Nici deserturile specifice sezonului cald nu sunt întotdeauna blânde cu digestia. Înghețata poate accentua disconfortul abdominal în cazul persoanelor cu intoleranță la lactoză, în timp ce alte deserturi bogate în zahăr și grăsimi pot fi, în general, mai greu de tolerat. Chiar și fructele proaspete, consumate în cantități mari, pot avea un efect similar. Pepenele, cireșele, piersicile și prunele, deși sănătoase, pot provoca balonare persoanelor sensibile din cauza conținutului de fibre și carbohidrați fermentabili.
Dincolo de ce punem în farfurie sau în pahar, contează enorm și felul în care ne raportăm la mese. Când mâncăm pe fugă, un obicei des întâlnit în zilele aglomerate, înghițim o cantitate mai mare de aer, ceea ce contribuie direct la formarea gazelor și la senzația de abdomen umflat. Deshidratarea complică și ea lucrurile. Vara transpirăm mai mult, iar dacă nu compensăm pierderea de lichide, poate apărea constipația, una dintre cauzele frecvente ale balonării. În paralel, excesul de sare din mesele luate la restaurant sau în vacanță determină organismul să rețină mai multă apă, creând o senzație de umflare similară balonării, conform informațiilor din domeniu. Lyla
De fapt, disconfortul digestiv este rareori cauzat de un singur aliment. Cel mai adesea, este rezultatul unei combinații de factori: un prânz mâncat rapid, un suc acidulat foarte rece, o gustare sărată în oraș, urmate de înghețată sau de o porție generoasă de fructe. Cumulate într-o singură zi, aceste obiceiuri pot duce la gaze, retenție de apă și constipație, lăsând impresia neplăcută că balonarea a apărut „din nimic”.
Dacă balonarea este o problemă ocazională, situația este una frecventă și de obicei inofensivă. Însă, dacă devine persistentă, severă sau este însoțită de alte simptome precum dureri abdominale importante, vărsături, scădere inexplicabilă în greutate, sânge în scaun sau modificări persistente ale tranzitului intestinal, este recomandat un consult medical pentru a exclude alte afecțiuni.
