Pacienții care au o recomandare medicală și un bilet de trimitere pot aștepta luni până să facă investigația decontată. La 1 noiembrie 2026, accesul la analize, CT și RMN diferă după boală, localitate și fondurile furnizorului: programarea poate fi obținută în câteva zile sau abia după câteva luni. Cele două inițiative lansate anul acesta pentru eliminarea plafoanelor nu au rezolvat încă aceste dificultăți.
Pentru analizele de laborator, începutul lunii oferă șanse mai bune de programare. După primele 10 zile, uneori chiar înainte, un laborator poate să fi consumat banii alocați investigațiilor pe trimitere. Alt furnizor din același oraș sau din județ poate avea încă fonduri.
Plafonul lunar este limita banilor disponibili pentru serviciile decontate. La imagistică, unde furnizorii sunt mai puțini și investigațiile mai costisitoare, așteptarea se prelungește. În Slatina, pentru un CT se depășește o lună, în timp ce o programare la RMN poate fi la câteva luni distanță.
Tipul trimiterii schimbă însă accesul la investigații:
Pacienții oncologici cu trimitere „Monitor 2” au acces la analize și investigații avansate, inclusiv CT și RMN, fără limitarea plafonului lunar. Furnizorii trebuie să le ofere programare în cel mult 5 zile lucrătoare.
Pacienții cu coduri Monitor 3-8, între care cei cu diabet, afecțiuni cardiovasculare sau neurologice, au investigațiile uzuale decontate din fondurile obișnuite începând cu 1 ianuarie 2026. Rămâne exceptată o singură investigație de înaltă performanță pe an, decontată automat.
Pentru ceilalți pacienți, inclusiv cei cu o suferință acută cărora specialistul le recomandă radiografie, CT sau RMN, epuizarea fondurilor înseamnă înscriere pe lista de așteptare ori plata investigației.
Înainte de această schimbare, și bolnavii din categoriile Monitor 3-8 puteau beneficia de anumite investigații fără restricția plafonului. Asociațiile de pacienți au atras atenția că excepția anuală rămasă este adesea insuficientă.
Diferențele dintre județe și felul în care sunt gestionate programările sunt semnalate de Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP). Acesta acuză și practici prin care unii furnizori ar favoriza trimiterile venite de la medicii cu care colaborează.
„Sunt furnizori în anumite județe cu o capacitate mică de lucru, au plafoane jos, și atunci pacienții trebuie să meargă în județe învecinate. Sunt furnizori care nu declară, deși au bani, nu declară că mai au încă bani, pentru că îi păstrează pentru tot felul de medici ai lor cu care ei colaborează, și dacă un medic trimite, să spunem, și nu este pe lista lor, li se spune – nu putem să vă facem, pentru că nu avem plafon. (…) Pacienții renunță ei sau scot bani din buzunar. Și majoritatea scot bani din buzunar, dar există o altă parte dintre pacienți care nu mai fac. Nu au bani. Chiar astăzi am avut discuție cu o doamnă, chiar acum câteva ore, are o problemă cardiacă gravă. Trebuie să facă un RMN cardiac. Nu poate să facă. Și nu are bani să plătească, are pensie 1.400 de lei. Are și un credit la CAR, vine și întreținerea mare de acum…”, a declarat Vasile Barbu, președintele ANPP, vorbind despre dificultățile pacienților de a obține investigații decontate.
Radiografia este mai accesibilă pentru pacienții care aleg plata. În cazul unui CT sau RMN, însă, cheltuiala poate depăși întreaga pensie ori poate consuma jumătate din salariu.
O altă dificultate apare chiar la înscrierea pe lista de așteptare. Despre predarea biletului către laborator, Barbu a explicat: „Unii termină plafoanele mai devreme, alții mai târziu. Și omul nu mai știe unde să se ducă, pentru că în momentul în care se înscrie la un laborator, dă și trimiterea. Și omul e blocat”.
Unii pacienți revin în prima zi a lunii următoare, când clinicile au din nou fonduri pentru analize. Alții ajung la Urgențe după ce boala se agravează în timpul așteptării. Există și pacienți care se prezintă la spital în speranța că vor obține acolo investigația pentru care nu au mai avut răbdare să aștepte programarea.
Una dintre cele două inițiative din 2026 aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Proiectul CNAS urmărește eliminarea plafoanelor laboratoarelor: pentru asigurați, analizele incluse în pachetul de bază ar urma să fie decontate în funcție de volumul efectiv realizat. Astfel, accesul gratuit ar fi posibil pe tot parcursul lunii.
Barbu spune că discutase cu fosta conducere a instituției despre aplicarea regulilor odată cu noul contract-cadru, după un model inspirat din Germania. Despre organizarea finanțării, el a precizat: „Este vorba de faptul că se prestabilește un buget anual pentru analizele medicale, care, la un moment dat, se împarte trimestrial sau semestrial. Iar pacientul merge, face analize, fără nici o restricție. Dar vor fi controlați cei care prescriu”.
A doua inițiativă îi privește pe bolnavii cronici monitorizați prin programele M3-M8 și urmărește înlăturarea restricției introduse la începutul anului.
La Sibiu, un tată a reclamat lunile de așteptare pentru copilul său
Joi, 29 octombrie 2026, problema programărilor pentru investigații a fost adusă în ședința Consiliului Local Sibiu. Cristian Marinescu a solicitat explicații privind accesul la investigații la două unități din municipiul Sibiu, județul Sibiu: Spitalul Clinic de Pediatrie și Spitalul Clinic Județean de Urgență din Sibiu.
„Pentru mine, sănătatea și copiii reprezintă cele mai importante priorități, atât pentru județul Sibiu, cât și pentru oraș. V-am spus că am vrut să-mi duc băiețelul la investigații, dar mi s-a oferit o programare peste cinci-șase luni. Din punctul meu de vedere, este un haos la Spitalul de Pediatrie”, a declarat Cristian Marinescu în ședința Consiliului Local Sibiu, potrivit City FM.
El i-a cerut consilierei locale Diana Mureșan să spună ce demersuri făcuse după o discuție telefonică despre programarea băiețelului. Marinescu a susținut că situația persistă de zece ani și că trimisese mai multe e-mailuri fără să primească răspuns.
Tot el a întrebat de ce ar fi fost șterse postări despre această problemă, adresându-se Dianei Mureșan și invocându-i pe domnul Echert și pe doamna Cibu. A susținut că are dovezi privind publicarea lor.
În răspuns, Diana Mureșan a explicat ce informații ceruse conducerii spitalului: „În urma discuției cu dumneavoastră, am trimis un e-mail către doamna director de la Spitalul de Pediatrie și am întrebat care este situația pe care mi-ați semnalat-o. Am aflat că spitalul se confruntă într-adevăr cu o problemă: aparatul CT este stricat, iar toate solicitările pentru investigații CT sunt direcționate către Spitalul Județean”, a declarat consiliera locală USR în aceeași ședință.
Consiliera a amintit și proiectul aprobat de Consiliul Local cu câteva luni înainte, pentru construirea unei structuri atașate Spitalului de Pediatrie, în vederea îmbunătățirii accesului la investigații imagistice.
Despre posibilitatea de a interveni în această situație, Mureșan a adăugat: „Vă pot trimite e-mailul pe care l-am transmis și răspunsul primit de la doamna director. Eu sunt un singur consilier local din partea USR și nici măcar nu fac parte din Consiliul de Administrație al Spitalului de Pediatrie. Nu pot să vă ofer toate răspunsurile pe care le așteptați de la mine”.
Disputa a cuprins și convorbirea telefonică dintre cei doi. Consiliera a calificat înregistrarea discuției private drept o încălcare gravă a legii, iar publicarea numărului său de telefon pe internet drept o lipsă de bun-simț.
Marinescu a revenit la accesul pe care îl consideră preferențial la investigații, formulând acuzația astfel: „Vreau ca toată lumea să știe care este situația programărilor la CT și RMN, atât la Spitalul Județean, cât și la Spitalul de Pediatrie. Din ceea ce am constatat, dacă ai pile, reușești să faci investigația, iar dacă nu, poți aștepta șase-șapte luni. Am convorbiri telefonice care, dacă este nevoie, pot fi puse la dispoziție”, a mai spus el.
