Un bărbat de 42 de ani cu tetraplegie completă a reușit să își recapete mișcările mâinilor, să se hrănească singur și să simtă atingerile cu ajutorul unui sistem neuroprotetic numit „dublu bypass neural”. Față de sistemele anterioare de interfață creier-computer, care au restabilit doar unele mișcări și nu au readus simțul tactil sau o recuperare de durată, noua soluție a păstrat recunoașterea mișcărilor intenționate ale mâinii timp de peste 5 luni, fără reantrenare repetată.
În plus, sensibilitatea tactilă apărută la încheietura mâinii a continuat mai mult de 2 luni după oprirea stimulării. Leziunile măduvei spinării reprezintă o cauză principală a paraliziei, iar în mai mult de jumătate dintre cazuri duc la tetraplegie, cu afectarea mișcărilor brațelor și picioarelor.
În acest caz, progresul nu s-a oprit la o mișcare parțială. Pacientul a ajuns să își poată duce ambele mâini la față, să deschidă și să închidă mâna, să bea dintr-o cană, să se hrănească singur și să își controleze priza atunci când manipula obiecte delicate.
Cum funcționează sistemul
Sistemul a fost dezvoltat de Chad Bouton, cercetător, împreună cu colegii săi. Acesta citește semnalele cerebrale asociate intenției de mișcare și trimite stimulare țintită către măduva spinării și către cortexul somatosenzorial primar, zona din creier implicată în percepția tactilă.
În varianta sa parțială, doar stimularea măduvei spinării a îmbunătățit capacitatea pacientului de a-și îndoi coatele. Astfel, el a putut să își ducă ambele mâini la față, un pas concret față de starea de tetraplegie completă. Cu sistemul complet, controlul mișcărilor a avansat până la gesturi necesare în activitățile de zi cu zi, inclusiv băutul și hrănirea. Rezultatele au fost obținute într-un studiu clinic pe un singur pacient și sunt relatate, potrivit Jurnalulnational, într-un articol semnat de Santosh Chandrasekaran și colaboratorii săi, publicat în 2026 în Nature Medicine.
Publicarea în această revistă științifică din grupul Nature susține importanța științifică a rezultatului.
Utilitatea și limitele actuale
Pentru un pacient cu paralizie severă, câștigul practic înseamnă independență în gesturi elementare, precum ridicarea mâinilor, prinderea unui obiect, controlul forței cu care este ținut și posibilitatea de a mânca fără ajutor. Un al doilea câștig, atins rar de tehnologiile anterioare, este revenirea unei forme de sensibilitate tactilă.
Tehnologia nu poate fi însă extinsă rapid la scară largă în acest moment. Sunt necesare teste suplimentare pe mai mulți pacienți, cu leziuni diferite, iar dispozitivul este acum extrem de specializat și necesită personal instruit pentru operare. Studiul nu indică un termen pentru comercializare și nici costul procedurii sau al sistemului. Sensibilitatea tactilă dobândită la încheietura mâinii a persistat timp de peste 2 luni după oprirea stimulării.