Studiu din Spania arată diferențe regionale mari în calitatea spermei, cu 94,35 milioane în nord și 50,11 milioane în centru

Studiu din Spania arată diferențe regionale mari în calitatea spermei, cu 94,35 milioane în nord și 50,11 milioane în centru

Un studiu recent realizat în Spania arată că, atunci când vine vorba despre fertilitate, nu contează doar somnul, alimentația, alcoolul sau fumatul. Cercetarea a pus în lumină un alt element important: locul în care trăiești. Oamenii de știință au observat diferențe regionale semnificative în calitatea spermei, deși obiceiurile de viață ale participanților au fost foarte asemănătoare.

Între iunie 2024 și decembrie 2025, studiul prospectiv multicentric a inclus 386 de bărbați care au făcut evaluări ale fertilității în șapte centre de reproducere asistată din Spania. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în nordul țării. Acolo, numărul mediu total de spermatozoizi mobili a fost de 94,35 milioane, comparativ cu 50,11 milioane în Spania centrală. Tot în nord s-a observat cea mai mare concentrație medie de spermatozoizi, de 80,96 milioane/ml, precum și o motilitate superioară, de 44,79%.

Concluzia care a atras atenția cercetătorilor este că diferențele au rămas vizibile chiar și după ajustarea pentru factorii de stil de viață și cei sociodemografici analizați. Mai exact, doar locația geografică și durata abstinenței au rămas asociate independent cu parametrii spermei. Asta înseamnă că variațiile dintre regiuni nu au dispărut atunci când au fost comparate stilurile de viață ale participanților. Potrivit datelor prezentate și citate de Lyla, rezultatul a fost considerat surprinzător chiar de autorii studiului.

Profesorul Rocío Núñez-Calonge, autorul principal, a explicat la a 42-a reuniune anuală a ESHRE de ce acest rezultat a fost remarcabil: „Ceea ce a fost cel mai remarcabil pentru noi a fost că parametrii superiori ai calității spermei au fost găsiți în mod constant în nordul Spaniei. În același timp, am fost surprinși să descoperim că obiceiurile stilului de viață erau foarte similare în toate zonele geografice studiate.”

Diferențele se văd clar și la motilitate. Motilitatea redusă a spermatozoizilor a afectat 23,9% dintre bărbații din nord, față de 55,4% în sudul Spaniei și 53,4% în Spania centrală. Cu alte cuvinte, în sud și în centru, proporția a fost de peste două ori mai mare decât în nord.

Autorii nu spun că au demonstrat definitiv cauza acestor variații, însă indică o posibilă explicație: expunerea diferită la mediu, în special la poluare și la alți contaminanți. Profesorul Rocío Núñez-Calonge a formulat această ipoteză astfel: „Dacă, pe baza rezultatelor acestui studiu, excludem obiceiurile stilului de viață masculin ca explicație pentru diferențele geografice observate în calitatea spermei, pare probabil ca aceste variații să fie în schimb legate de diferențe în expunerea la mediu, cum ar fi nivelurile de poluare sau alți contaminanți de mediu prezenți în acele zone.” Studiul menționează explicit poluarea, substanțele chimice industriale și compușii derivați din plastic.

Cercetarea nu susține că stilul de viață sănătos nu mai contează. Dimpotrivă, autorii subliniază că efectul pozitiv al unui stil de viață sănătos asupra calității spermei este bine stabilit. Însă imaginea de ansamblu pare mai complexă și include factori care nu pot fi controlați individual. Profesorul Karen Sermon, fost președinte imediat al ESHRE, a declarat: „Deși este bine stabilit că un stil de viață sănătos are un efect pozitiv asupra calității spermei, efectul factorilor de mediu care sunt dincolo de controlul individului sunt clare și trebuie abordate la nivel societal și politic. Există o responsabilitate clară pentru organismele de reglementare naționale și UE în această chestiune.”

Cercetătorii cer acum studii mai ample și mai bine structurate pentru a lămuri legătura dintre expunerea la mediu și calitatea spermei. În paralel, ei susțin politici de sănătate publică mai ferme pentru reducerea expunerii la poluanți, substanțe chimice industriale și compuși derivați din plastic. Studiul a fost prezentat la cea de-a 42-a reuniune anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie și publicat în Human Reproduction, în 2026.