Zilele foarte calde pot veni la pachet nu doar cu disconfort fizic, ci și cu schimbări vizibile în starea copiilor. Un copil poate deveni mai iritabil, poate dormi mai prost sau poate părea mai copleșit decât de obicei. Un nou studiu realizat de Universitatea din Sydney, Australia, arată că aceste perioade sunt asociate cu un risc mai mare de internări în spitalele de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților.
Concret, cercetătorii au observat că internările au crescut în zilele mai călduroase, iar această tendință s-a văzut mai ales în sezonul rece. Analiza a inclus toate internările în spitalele de sănătate mintală pentru copii de până la 12 ani și adolescenți de 13-17 ani din New South Wales, Australia, în intervalul 2001-2022.
Subiectul este important și la scară globală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din șapte tineri cu vârste între 10 și 19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, ceea ce reprezintă 15% din povara globală a bolilor pentru această grupă de vârstă. Pentru familii, mesajul este clar: căldura extremă poate pune presiune suplimentară pe un echilibru emoțional deja fragil, mai ales în cazul copiilor și adolescenților vulnerabili.
Studiul asociază temperaturile extreme cu un risc mai mare pentru afecțiuni mintale precum abuzul de substanțe, depresia, anxietatea, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburările de comportament. După cum a relatat Revistaioana, motivul exact pentru care cresc vizitele la spitalele de sănătate mintală nu este încă confirmat. Cercetătorii iau însă în calcul faptul că schimbările neașteptate de temperatură pot influența răspunsurile la stres, somnul și starea de spirit.
Chiar și fără un răspuns definitiv, implicația practică este simplă. În perioadele foarte calde, rutina emoțională a copiilor are nevoie de mai multă atenție. Pot ajuta măsuri precum mai multă umbră, un spațiu răcoros, mai puțină suprastimulare și grijă pentru somn. Dacă un copil sau un adolescent trece deja printr-o perioadă sensibilă, aceste detalii pot conta mult.
Wen-Qiang He, autorul principal al studiului, a subliniat că efectele nu țin de un viitor îndepărtat, ci de prezent. „Vremea mai caldă decât în mod normal, care devine tot mai frecventă din cauza schimbărilor climatice, afectează deja sănătatea mintală a unora dintre cei mai vulnerabili tineri ai noștri.”
Datele arată și ce s-ar putea întâmpla mai departe. Până în perioada 2090-2099, internările atribuibile căldurii sunt proiectate să crească între 6.0% și 7.7% într-un scenariu de emisii scăzute sau moderate de gaze cu efect de seră și cu 20.8% într-un scenariu de emisii ridicate. Cercetătorii leagă această evoluție de creșterea temperaturilor globale, accelerată de schimbările climatice. „Această povară se estimează că se va înrăutăți din cauza schimbărilor climatice.”
Acasă, mesajul nu este de panică, ci de atenție. Un spațiu climatizat sau măcar mai răcoros, un program mai puțin aglomerat și mai multă grijă pentru odihnă pot funcționa ca măsuri de protecție. În același timp, și școala sau comunitatea pot avea un rol important prin acces la spații climatizate, ajustarea programului școlar și includerea sănătății mintale în avertizările publice privind căldura.
Studiul nu detaliază diferențe clare între copiii mici și adolescenți, deși analiza a separat grupele de vârstă până la 12 ani și 13-17 ani. De aceea, semnalele individuale rămân importante: schimbări de dispoziție, somn dereglat, agitație sau retragere. Ideea centrală este că, în zilele de căldură extremă, nu doar corpul are nevoie de protecție, ci și echilibrul emoțional.
