Perioadele lungi de stat pe scaun, fără întrerupere, pot conta mai mult decât pare la prima vedere. Un studiu arată că episoadele de cel puțin 30 de minute petrecute jos, neîntrerupt, sunt asociate cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer. În schimb, persoanele care se ridică regulat, chiar și doar pentru a sta puțin în picioare sau pentru a face câțiva pași, au avut un risc mai mic de deces din cauza cancerului.
Un detaliu important este că doi oameni pot petrece același număr total de ore stând jos într-o zi, dar cel care își întrerupe mai des sedentarismul ar putea avea un rezultat mai bun. Totuși, studiul nu spune că statul jos provoacă direct cancer. Cercetarea indică o asociere, nu o cauză dovedită, iar această diferență este esențială atunci când sunt interpretate concluziile.
Mesajul practic este simplu și ușor de aplicat în rutina zilnică. Recomandarea principală este să te ridici și să te miști timp de un minut sau două la fiecare 20-30 de minute. Nu este vorba despre exerciții complexe, ci despre gesturi obișnuite, precum mersul după o băutură, câțiva pași prin casă, statul în picioare în timpul unui apel telefonic sau o scurtă deplasare până la imprimantă. Potrivit Lyla, ideea este valoroasă tocmai pentru că poate fi integrată ușor în programul de lucru, fie că ești la birou, fie că lucrezi de acasă.
Unele relatări au pus accent pe o reducere de 20% a riscului de deces din cauza cancerului. Cercetătorii atrag însă atenția că este vorba despre o diferență relativă. În exemplul oferit de ei, asta ar însemna o scădere de la aproximativ cinci la patru decese la 100 de persoane. Pentru un individ, schimbarea poate părea modestă, dar la nivelul unei populații devine semnificativă.
Studiul nu trebuie transformat într-un motiv de panică. El nu sugerează că o perioadă aglomerată, în care ai stat mult jos, produce efecte ireparabile. Mai degrabă, indică faptul că un tipar repetat, bazat pe perioade lungi și neîntrerupte de ședere, merită întrerupt. Tocmai de aceea concluzia poate fi privită ca o veste bună, pentru că schimbarea propusă este mică și accesibilă.
Cercetătorii au încercat să reducă și o problemă frecventă în astfel de analize: posibilitatea ca unele persoane să fi petrecut mai mult timp stând jos pentru că deja se simțeau rău înainte de diagnostic. Din acest motiv, au exclus primii doi ani de date din studiu. Chiar și așa, există limite clare. Datele provin din UK Biobank, o resursă importantă pentru cercetare, însă participanții tind să fie mai sănătoși și mai înstăriți decât populația generală. Asta înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se potrivească la fel pentru toată lumea, inclusiv pentru persoanele tinere cu risc inițial mai mic de cancer, pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cei care au locuri de muncă fizice active.
Studiul nu arată ce tipuri de cancer sunt cel mai influențate, pentru că analizează decesele cauzate de cancer în general, nu forme specifice. Nici diferențele dintre femei și bărbați nu sunt lămurite în informațiile disponibile, iar obiceiurile pe termen foarte lung nu pot fi urmărite perfect, deoarece măsurătorile activității au fost colectate pe o perioadă relativ scurtă. Cu alte cuvinte, cercetarea este utilă ca semnal și ca punct de plecare pentru o rutină mai bună. Regula concretă rămâne aceeași: ridică-te la fiecare 20-30 de minute și mișcă-te unul-două minute. Nu înlocuiește mișcarea regulată, dar o completează foarte bine.
