Oboseala care nu trece, palpitațiile, tulburările digestive sau dereglările ciclului menstrual nu apar mereu fără explicație clară. În unele cazuri, corpul reacționează la stres relațional de lungă durată, iar efectele nu se opresc la suferința emoțională. Ele pot fi resimțite prin simptome fizice concrete.
Becca Scott, una dintre persoanele afectate, a primit diagnosticul de sindromul oboselii cronice timp de 18 luni. Starea ei s-a ameliorat după ce a ieșit dintr-o căsnicie tensionată și denigrantă. „Îmi amintesc doar palpitațiile cardiace. Picioarele îmi erau grele, de parcă alergasem neîncetat.” Pentru multe femei, o relație stresantă poate fi greu de identificat, mai ales atunci când a durat mult și a ajuns să pară ceva firesc. Becca Scott a spus: „Am avut copii și am fost împreună mult timp. Spui «asta e», pentru că nu știi altfel. Crezi că asta este iubirea.”
Muriel Wallace-Scott, nutriționistă de clinică autoimună și practicantă de medicină funcțională, afirmă că vede frecvent femei cu oboseală cronică. Explicația pe care o oferă este directă: „Când vă aflați sub stres, putem rămâne blocate într-o stare de luptă sau fugă.” Ea detaliază și efectele asupra organismului: „Ceea ce se întâmplă atunci este că prioritatea corpului nostru este să supraviețuiască, nu să prospere. Nu se concentrează pe hormoni, pe un ciclu menstrual sănătos, pe o bună funcție tiroidiană sau pe digerarea ultimei mese. Își trimite toate resursele și energia disponibile către extremități și mușchi, astfel încât să puteți fugi cât mai repede.”
Cu alte cuvinte, corpul rămâne fără resurse pentru echilibru, iar consecințele pot fi oboseala persistentă, digestia dificilă, dereglările hormonale și senzația de alertă continuă. Potrivit datelor citate de Lyla, persoanele care au trecut prin stres sever sau traume sunt cu 36% mai predispuse să dezvolte boli autoimune precum artrita reumatoidă, Lupus, Psoriazis, Hashimoto și boala Crohn.
În cazul Beccăi Scott, boala Crohn a apărut încă din copilărie, într-un mediu familial conflictual, iar ulterior a avut și tiroidită Hashimoto. Povestea ei arată că aceste afecțiuni au fost agravate de tensiunea din relația romantică de mai târziu. Muriel Wallace-Scott explică mecanismul astfel: „Sistemul imunitar funcționează foarte strâns cu sistemul nostru nervos. Când vă aflați într-o stare de hipervigilență, sistemul dumneavoastră imunitar are tendința de a suprareacționa și la amenințări foarte mici. Așadar, răspunsul dumneavoastră inflamator (modul în care celulele imunitare lucrează în echipă) nu mai funcționează bine, ceea ce poate duce la boli autoimune precum Lupus sau Crohn.”
După ieșirea din relația dificilă, Becca Scott a observat o schimbare rapidă. „Mi-a revenit fața. Dintr-odată mi-am recăpătat puterea. A fost ca un bec care s-a aprins.” Muriel Wallace-Scott numește acest tip de situație o problemă de „cauză de menținere”: „În homeopatie o numim o cauză de menținere. Dacă cineva locuiește cu sau este constant înconjurat de oameni care îl fac să se simtă groaznic, nu va avea niciodată multă încredere, vitalitate sau bucurie. Va fi cronic stresat și asta îi va afecta sănătatea.”
Printre semnalele care merită luate în serios se numără oboseala greu de explicat prin program, palpitațiile, incapacitatea de a vă relaxa chiar și acasă, problemele digestive, inflamația și senzația că organismul nu mai face față. „Casa dumneavoastră, relațiile dumneavoastră, ar trebui să fie locul sigur unde vă puteți deconecta, recupera și reseta. Când oamenii nu se pot odihni și digera, acest lucru își lasă amprenta.”
Datele arată și impactul sever al relațiilor proaste asupra sănătății. Un studiu din 2010 a constatat că ele cresc riscul de deces cu 50%, echivalentul fumatului a 15 țigări pe zi. În plus, Muriel Wallace-Scott explică de ce ieșirea dintr-o astfel de situație este adesea atât de grea: „Este vorba despre evaluarea cât de mult acea relație, acea toxicitate, acel stres afectează sănătatea lor, pentru că este o situație de tipul oului și găinii. Dacă un individ se simte inflamat, obosit și afectat, se va simți blocat și mai dependent de partenerul său. Este vorba despre a încerca să facem persoana cât mai rezilientă și sănătoasă posibil, astfel încât să se simtă în măsură să înceapă să facă schimbări mai mari în viața ei.” La nivelul cel mai grav, cifrele din Marea Britanie arată că numărul femeilor ucise de bărbați a fluctuat între 124 și 168 pe an, iar 62% dintre ele au fost ucise de un partener actual sau fost.
