Senzația aceea neplăcută de stomac prea plin sau de arsură care urcă în piept după masă nu este o sentință, ci adesea un semnal că sistemul digestiv are nevoie de puțin ajutor. În mod normal, stomacul își finalizează treaba în aproximativ două-patru ore, iar un tranzit intestinal complet poate dura între 24 și 72 de ore. Când aceste ritmuri încetinesc, fie din cauza unei diete sărace în fibre, a deshidratării sau a sedentarismului, apar și primele semne de disconfort, cum ar fi balonarea.
Excesul de gaze nu este cauzat doar de alimente considerate „grele”, ci și de aerul pe care îl înghițim fără să ne dăm seama, un fenomen numit aerofagie. Pe lista alimentelor care pot favoriza balonarea se regăsesc frecvent legume precum usturoiul, ceapa, fasolea, varza, broccoli și conopida, dar și lactatele, produsele cu grâu sau cele foarte grase. Anumite alimente fermentabile, cunoscute sub denumirea de FODMAP, pot contribui la disconfort, mai ales în cazul persoanelor cu sindrom de colon iritabil. Cu toate acestea, ideea de a elimina totul dintr-o dată nu este cea mai eficientă. Un ghid publicat în 2022 de Colegiul American de Gastroenterologie arată că dietele personalizate sunt mai utile decât listele universale de interdicții, pentru că fiecare organism reacționează diferit.
În cazul refluxului gastroesofagian, problema principală este relaxarea sfincterului care face legătura dintre esofag și stomac. Factori precum supraponderalitatea și fumatul pot slăbi acest mușchi, permițând acidului gastric să urce. Anumite obiceiuri alimentare pot agrava situația. Cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, alimentele picante sau prăjite, roșiile, citricele, ciocolata și chiar menta pot fie să relaxeze sfincterul, fie să crească producția de acid. Astfel, un ceai de mentă băut seara cu intenția de a calma stomacul poate avea, paradoxal, efectul opus.
Una dintre cele mai eficiente și simple ajustări ține de programul meselor. Este recomandat să existe un interval de cel puțin două-trei ore între cină și momentul culcării. Conform informațiilor publicate de Lyla, o masă de seară mai mică și ușor digerabilă, luată din timp, îi oferă stomacului răgazul necesar pentru a se goli, reducând astfel riscul de reflux pe timpul nopții. Pentru persoanele cu seri aglomerate, acest lucru înseamnă să evite cea mai consistentă masă la finalul zilei, când organismul se pregătește de odihnă.
În loc să se bazeze pe interdicții stricte, o abordare mai blândă este să se observe ce alimente sunt tolerate mai ușor. De exemplu, merele coapte pot fi mai prietenoase cu stomacul decât cele crude, perele pot calma senzația de arsură, iar ananasul conține bromelină, o enzimă digestivă naturală. Iaurtul și chefirul, fiind surse de probiotice, pot fi, de asemenea, opțiuni bune. Cheia este testarea individuală și observarea reacțiilor propriului corp, înlocuind treptat alimentele care provoacă disconfort.
Dacă simptomele persistă și devin o regulă, nu o excepție, este important să se apeleze la un specialist. Un consult gastroenterologic este necesar atunci când refluxul acid apare mai des de două ori pe săptămână sau când tulburările digestive revin frecvent, pentru că un disconfort constant necesită o evaluare medicală corectă.
