Peste două milioane de români își iau în fiecare an cel puțin o zi de concediu medical, însă regulile după care se stabilește indemnizația nu mai sunt aceleași. Dacă în trecut exista o cotă fixă aplicată la media salariilor brute, din 2025 și mai ales după schimbările introduse în 2026, modul de calcul s-a modificat semnificativ. În cazul unei răceli sau al unei gripe, angajatul pierde acum prima zi de plată, iar suma încasată depinde de durata concediului și de taxele reținute ulterior.
Una dintre cele mai frecvente confuzii este legată de baza de calcul. Mulți salariați cred că indemnizația se stabilește raportat la salariul net primit pe card, însă legea prevede clar că se pornește exclusiv de la venitul brut realizat. Mai exact, angajatorul adună veniturile brute încasate în cele șase luni anterioare lunii în care apare problema medicală și împarte totalul la numărul zilelor lucrătoare din acea perioadă. Astfel se obține media zilnică brută, care stă la baza întregului calcul.
Există și un plafon legal. Baza de calcul nu poate depăși lunar nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, conform legislației în vigoare. Asta înseamnă că, dacă un director de bancă sau un manager IT are un salariu mult peste acest prag, indemnizația va fi calculată doar în limita admisă de lege. Diferența nu este luată în considerare. Potrivit informațiilor publicate de Jurnalulnational, sistemul funcționează pe principiul contributivității aplicate la salariul brut, motiv pentru care suma rezultată inițial este mai mare decât cea care ajunge efectiv în cont, după aplicarea taxelor și impozitelor.
În plus, istoricul celor șase luni trebuie dovedit complet. Dacă salariatul și-a schimbat recent locul de muncă, noul angajator va solicita o adeverință de la fosta companie pentru completarea stagiului de cotizare. Fără acest stagiu minim dovedit cu acte, plata pentru incapacitate temporară de muncă nu poate fi acordată.
Schimbarea cea mai importantă pentru boala obișnuită, încadrată cu codul 01, este dispariția cotei fixe de 75 la sută. Noul sistem progresiv, introdus din august 2025, stabilește procente diferite în funcție de durata concediului medical. Pentru perioade de până la șapte zile inclusiv, se plătește 55 la sută din baza de calcul brută. Dacă repausul durează între opt și 14 zile, procentul urcă la 65 la sută. Abia din a cincisprezecea zi de concediu medical neîntrerupt se aplică din nou cota de 75 la sută.
Autoritățile au gândit această grilă pentru a descuraja concediile medicale scurte și repetate, care puneau presiune pe bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În schimb, pentru categoriile vulnerabile, regulile au rămas neschimbate. Urgențele medico-chirurgicale, cazurile de tuberculoză, bolile infectocontagioase din grupa A și afecțiunile grave precum neoplaziile primesc în continuare 100 la sută din baza de calcul brută.
O altă modificare cu impact direct a fost adusă de Legea 64 din 2026. Pentru afecțiunile comune a fost introdusă ziua de carență. Concret, prima zi din orice concediu medical pentru boală obișnuită este complet neplătită. Zero lei. Dacă un medic prescrie trei zile de repaus pentru o gripă sezonieră, vor fi plătite doar două. În cazul unor episoade scurte și repetate, pierderea devine vizibilă. Patru episoade separate de răceală într-un an înseamnă patru zile lucrătoare tăiate complet din salariu. Excepțiile rămân valabile doar pentru diagnosticele care nu sunt încadrate la codul 01, astfel că pacienții cu afecțiuni grave sau boli cronice nu pierd prima zi de plată.
